Trebuie investit în medicii de familie! Sunt soluția pentru supra-aglomerarea din Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). Dragos Garofil. Medic primar chirurgie generală, colegul nostru din PNL București, Vicepreședintele Comisiei de Sănătate:  “Mi-am facut rezidențiatul într-un serviciu de Chirurgie de Urgență. Este, așa cum spune, într-o postare publică mediatizată, colega mea, Dr. la UPU în Pitești, inimaginabil volumul de muncă pe care medicii urgentiști îl desfășoară.
https://m.hotnews.ro/stire/23318598

Văd, însă, ușor diferit cauzele și soluțiile și vă invit să le dezbatem împreună. Începem aici și continuăm într-o dezbatere tip Q&A joi, 22 august, de la ora 20:30 prin pagina de Facebook PNL Bucuresti.

#PNLBucurestigandestesolutii

Supraglomerarea serviciilor de urgență este o problemă majoră în România, inclusiv în București. Ca de altfel și în multe alte state din UE. Rezolvarea ei impune o schimbare de viziune asupra sistemului de sănătate. Astăzi este axat mult prea mult pe îngrijirea terțiară, intraspitalicească. Aici sunt peste 50% din banii Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – FNUASS, în loc să fie în medicina primară – astăzi, 5,7% din FNUASS, sau în cea de ambulator – 5,4% din FNUASS, incomparabil mai puțin decât cea din țările UE (între 9 și 16% pentru medicina primară).

Adevărul este că medicii de familie sunt astăzi mai sub-finanțați și mai demotivați ca oricând. Ei ajung adesea să nu își mai îndeplinească, cu succes, rolul pe care îl au în cadrul sistemului de sănătate. Nu controalele, suprareglementările și penalizările sunt soluția. Ele există deja și vedem lipsa efectelor.

Medicii de familie au ajuns să fie sufocați de birocrație. Din cele 20 de minute ale unei consultații, în 15 minute se luptă cu scriptologia și cu celebrul sistem informatic al CNAS. Digitalizarea și automatizarea tuturor registrelor și crearea unui sistem informatic funcțional/performant, trebuie să devină o prioritate.

Totodată s-a creat o falie imensă între veniturile medicilor de familie – rămase aproape nemodificate de ani de zile și veniturile medicilor din spitale care s-au mărit în fiecare an, din 2016. Creșterea cu 17% în medie a veniturilor cabinetelor medicilor de familie din 2018 nu s-a materializat decât într-o mică măsură în creșterea veniturilor, deoarece cheltuielile cabinetelor au crescut prin creșterea salariilor asistenților medicali, prin supraimpozitarea contractelor parțiale de muncă dar și ca urmare a inflației. Medicii de familie înregistrează mari dificultăți în a-și păstra asistentele medicale angajate, acestea părăsind în număr din ce în ce mai mare cabinetele și căutând să se angajeze în sistemul școlar/în spitale. Dacă doresc să le fidelizeze, prin creșterea salariilor, medicii de familie își afectează implicit propriile venituri și așa mici. Și, dacă în 2019 le era promisă o reparație, cel puțin parțială, a inechității față de colegii lor din spitale, guvernul PSD nu numai ca nu a respectat promisiunea, dar i-a adus într-o situație fără precedent. Este luna August și Contractul – cadru pe anul în curs încă nu a fost încheiat.

#PNLBucurestidezbateriutile

Legea salarizării, prin modul defectuos în care a fost concepută a generat diferențe uriașe între veniturile medicilor. S-au accentuat animozități în interiorul breslei medicale, antagonizând diferite categorii de personal: medici de familie vs. medicii din spitale, medicii angajați în spital cu normă întreagă vs. medicii universitari, medicii din spitalele municipale din provincie vs. medicii din centrele universitare, personalul auxiliar și TESA vs. restul personalului medical din același spital, etc. Divizarea breslei medicale are consecințe extrem de grave, fiind afectată abordarea multidisciplinară și munca în echipă și așa puțin dezvoltată în România. Colaborarea cu medicii de familie sau din ambulator, transferurile și trimiterile către alte secții sau spitale au devenit un calvar, atât pentru medici cât și pentru pacienți care sunt ținuți pe drumuri primind tratamentul necesar cu mari întârzieri.

Cu venituri mici, în marea lor majoritate, cabinetele medicilor de familie sunt slab dotate pentru a putea rezolva patologii aflate, în alte țări, în sfera medicinii primare. Multe cabinete funcționează în clădirile fostelor dispensare și policlinici, rămase în proprietatea autorităților locale după toate încercările de vânzare din 2006 și până acum. O bună parte sunt într-o stare deplorabilă, autoritățile nefăcând nicio investiție în infrastructură/de renovare. În București, mai mult de 500 de medici de familie (jumătate din total) activează în astfel de spații.

Si peste toate acestea vine CNAS și limitează numărul de consultații la 20 pe zi. Și dacă vrea să preia din acei pacienți de la urgență, nu o poate face.

Toate aceste probleme afectează și al doilea palier: medicina de ambulator și investigațiile paraclinice. Tarifele practicate de CNAS pentru consultațiile de ambulator sunt derizorii și total demotivante pentru medici iar plafoanele impuse fac ca fondurile să se epuizeze imediat. Practic un număr foarte mic de pacienți poate beneficia de tratament decontat în ambulator.

Sigur, în final, supraglomerarea serviciilor de urgenta rămâne și o chestiune de educație a populației dar ea persistă din lipsa de alternativă, la acest moment.

Guvernul, Autoritățile locale, CNAS trebuie să facă o prioritate din susținerea și dezvoltarea medicinii primare și de ambulator, pentru ca pacientul român să capete încredere în ele și să respecte acest circuit firesc care, dacă ar funcționa normal, ar fi mult mai eficace și mai puțin consumator de timp atât pentru el cât și pentru stat.

Până atunci…să avem gărzi ușoare!”

Sursa: https://www.facebook.com/pnlbucurestioficial/