Pe 24 mai 1875, un grup de liberali, între care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A. G. Golescu, Gh. Vernescu şi Tache Anastasiu au fondat Partidul Naţional Liberal, formaţiunea politică care avea să marcheze istoria României moderne.

VILA FLORICA

Familia Bratianu, cea mai cunoscuta si insemnata familie din politica romaneasca, isi are originea intr-un conac din apropiere de Pitesti, care isi intinde existenta pe trei secole – Vila Florica de la Stefanesti.

De numele Bratianu se leagă cele mai importante evenimente: instaurarea monarhiei constituţionale (1866), obţinerea independenţei de stat (1877), ridicarea României la rang de ”regat” (1881), Războiul de întregire a neamului şi crearea României Mari (1918), adoptarea Constituţiei din 1923 şi relansarea economică după criza din 1929–1933

Bratienii sunt cei care au dat Romaniei patru prim-ministri care au condus Guvernul in 13 randuri. Ion C. Bratianu si Ion. I.C. Bratianu au fost premieri circa 12 ani fiecare, primul in patru randuri, al doilea de sapte ori – un record pentru Romania.

Fostul sat, Florica din Stefanesti, este locul unde s-au nascut, au trait sau au murit multi dintre membrii familiei, numita „o adevarata dinastie civila”, pe vastul domeniu care cuprinde, pe langa vila, si o ferma, o biserica cu hramul „Sfantul Ioan Botezatorul” si o capela.

Aflate pe DN 7, la cativa kilometri de iesirea din Pitesti spre Targoviste, conacul si satul au fost numite in amintirea primei fiice a lui I.C. Bratianu, care a murit de difterie in anul 1865, cand nu implinise inca trei ani.
Vila este considerata unul dintre cele mai frumoase domenii boieresti din Romania, care a fost pastrata foarte bine pana in prezent.
In timpul regimului comunist, insa, numeroase obiecte din interior – carti si piese de mobilier – au fost scoase din vila si pierdute ori distruse.

Toate constructiile domeniului Bratienilor sunt operele lui Ion C. Bratianu si ale fiului sau, Ion (Ionel) I.C. Bratianu. Cele mai importante renovari si extinderi au avut loc intre anii 1905 si 1912, sub supravegherea lui Ionel Bratianu. Cladirile sunt construite in stil arhitectonic neoromanesc, iar conacul are in prezent aproape 20 de camere. Vechiul conac dateaza insa de la jumatatea secolului al XIX-lea.

Prima casa de la Florica a fost construita de Ion C. Bratianu, in anul 1858. In acest loc s-au stabilit Ion C. Bratianu si sotia sa, Pia, aici nascandu-se patru dintre copiii lor – Florica, Sabina, Ion (Ionel) si Constantin (Dinu).
Ulterior, casa cu patru camere a fost transformata intr-un conac cu etaj si cu o terasa deschisa, cu acoperis inalt, foisoare si scari exterioare.
Conacul cuprindea si o impresionanta bilbioteca, una dintre cele mai importante din Romania din acea perioada, avand mii de carti, predominant de istorie, reviste si fotografii. Colectia era mai bogata si mai mare chiar decat colectia Academiei Romane. Constantin Argetoianu, fost prim-ministru la inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, spunea despre biblioteca Bratienilor ca este „cea mai insemnata biblioteca privata din tara”.

Biserica in care sunt inmormantati cei mai mult dintre Bratieni este una dintre cladirile importante ale domeniului Florica. Avand hramul „Sfantului Ioan Botezatorul”, biserica este totodata si capela familiei si se afla pe un platou de la marginea padurii din jurul conacului, fiind construita in anul 1898, dupa planurile unui arhitect francez.

Ion C. Bratianu a incetat din viata la vila Florica, pe 4 mai 1891, fiind inmormantat pe 7 mai, in prezenta a zece mii de oameni. Regele Carol I a fost reprezentat de printul mostenitor, Princiepele Ferdinand I, dar si de Principele Wilhelm de Hohenzollern. Regele era ocupat in acea perioada cu sarbatorirea unui sfert de secol de domnie. Sursele acelor timpuri faceau referire la Ion C. Bratianu si notau ca „nimeni in tara asta nu s-a bucurat de o asa popularitate ca dansul”.
A urmat inmormantarea lui Ionel Bratianu, fiul cel mare al lui Ion C. Bratianu, care a fost rapus de o laringita infectioasa pe 24 noiembrie 1927. Dupa alti trei ani, pe 22 decembrie 1930, Vintila Bratianu a fost si el inmormantat la Florica, urmat de Dinu si Gheorghe Bratianu, morti in inchisoarea de la Sighet. Trupurile lor au fost depuse ulterior in capela de la Florica.
Regii Carol I, Ferdinand I si Carol al II-lea, reginele Elisabeta si Maria, maresalul Averescu, fratii Golescu, C.A. Rosetti, D.A. Sturdza, I.G. Duca, Constantin Argetoianu sau Barbu Stirbei au fost printre oaspetii vilei Florica, de-a lungul deceniilor.

Totodata, aici s-au luat decizii importante in ceea ce priveste istoria tarii din a doua jumatate a secolului XIX si prima jumatate a secolului XX. Ultimul proprietar al vilei, Dinu Bratianu, a fost arestat in anul 1948, iar domeniul Bratienilor a trecut in proprietatea statului, care a distrus multe din obiectele familiei Bratianu
Nu in ultimul rand, domeniul cuprinde si cladirea principala a fermei Bratienilor, aflata aproape de vila Florica. Cladirea este construita pe doua nivele, in stil neoromanesc, avand o curte interioara in care se afla o fantana arteziana. Aici se produceau unt, branza, smantana sau cascaval, produse invidiate chiar si de Regele Carol I. In prezent, ferma se afla in proprietatea statului, iar pe domeniul Bratienilor se mai afla sute de hectare de vita de vie si chiar si un observator cu telescop.
Vila Florica este locul in care, vreme de peste un secol, a trait familia Bratianu, una dintre cele mai importante din istoria Romaniei.

Familia Brătienilor a fost legată, generaţii la rând, de PNL, liberalii actuali având datoria morală de a se ridica la nivelul înaintaşilor lor.