Iulia Scântei, senator #PNLIasi: „Joi, 27 iunie, CCR a validat rezultatele referendumului pentru justiție din 26 mai 2019. Aproape 6,5 milioane de români au votat #DA pentru:1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție
2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare
3. extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională și la alte autorități (nu doar Avocatul Poporului, cum e in prezent)

După comunicarea deciziei CCR, Președintele Klaus Iohannis, cel care a inițiat referendumul consultativ din 26 mai, a solicitat Parlamentului să transpună cu celeritate în legislație (adică în Constituție și în alte legi) „voința suverană a cetățenilor români în favoarea statului de drept și împotriva modificărilor de natură să afecteze independența sistemului judiciar, exprimată ferm și fără echivoc la referendum”.

Pentru a respecta votul românilor din 26 mai, consider că este necesară atât revizuirea Constitutiei, cât și modificarea unor legi organice. Referendumul nu poate fi transpus exclusiv prin revizuirea Constitutiei.

În cadrul grupului de lucru al PNL, am propus și susținut câteva soluții de implementare a referendumului, explicate mai jos. Din păcate, consider că proiectul de revizuire propus de conducerea PNL săptămâna aceasta excede atât întrebările referendumului, cât și limitele de revizuire a Constitutiei.
Cu o Curte Constitutională politizată excesiv si pro-PSD, respingerea proiectului PNL de revizuire de către CCR chiar anterior dezbaterii sale în Parlament este previzibilă si ar fi un eșec politic, nedorit de românii care au votat în 26 mai si care asteaptă de la PNL soluții politice și legislative care să le respecte voința.

************************************************

Pentru cine are răbdare, textul propunerilor mele pentru implementarea referendumului sunt explicate mai jos:

A. Revizuirea Constitutiei este necesară în primul rând pentru a implementa Întrebarea 2 de la referendum. Cum se poate realiza?

a. Modificarea art. 115 privind „Delegarea legislativă” a Guvernului pentru ca acesta să nu mai adopte OUG inclusiv în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare (implementarea Întrebării 2, teza 1 de la referendum), adică domeniile prevăzute de articolul 73 alin.(3) lit. h), i) și l).

b. Completarea art. 146 pentru extinderea titularilor dreptului de sezină a CCR pentru a permite și altor autorități, pe lângă Avocatul Poporului, să sesizeze direct la CCR ordonantele Guvernului (implementarea Întrebării 2, teza 2 de la referendum):
Textul propus de mine: introducerea literei d^1) cu urmatorul continut:”se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanțelor, la sesizarea Preşedintelui României, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau Avocatului Poporului” .

Noii titulari ai dreptului de sesizare a CCR pot fi deci:
*** Președintele României, întrucât veghează la respectarea Constituţiei și exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Președintele are în prezent doar dreptul de a sesiza la CCR legile adoptate de Parlament, dar nu are dreptul de a sesiza ordonanțele Guvernului,
*** Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie întrucât este singura autoritate care poate apăra drepturile subiective ale persoanelor fizice dar si juridice, afectate de ordonanțele neconstitutionale ale Guvernului. Românii, dar și firmele, mediul de afaceri vor putea solicita ÎCCJ sesizarea directă a CCR cu privire la ordonanță, scutind timp și bani cu inițierea unui proces în contencios administrativ! Cum ar fi fost ca ICCJ să fi avut dreptul să sesizeze OUG 114 , de exemplu?
Avocatul Poporului rămâne cu dreptul la acțiune directă împotriva ordonantelor pentru a apăra drepturile si libertățile cetățenilor. Dar după alegerea noului Avocat al Poporului este mai mult decât clar că Renate Weber nu va face mai mult decât predecesorul său Victor Ciorbea: adică nimic!

Deputatii și Senatorii NU pot sesiza direct la CCR ordonantele Guvernului, întrucât ei exercită deja controlul asupra ordonanțelor prin respingerea sau adoptarea acestora cu/fără amendamente, prin lege.O astfel de propunere inclusă în proiectul PNL de revizuire a Constitutiei va fi respinsă facil de către CCR în primul rând pentru că nu respectă Întrebarea nr. 2 a Președintelui și apoi, pentru că este o soluție ilogică constitutional dar si politic: Parlamentul ar trebui să opteze dacă să respingă prin lege direct ordonanta neconstitutionala ori sa astepte o decizie CCR de neconstitutionalitate ca să facă asta???

B. Întrebarea 1 de la referendum privind interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție poate fi rapid transpusă direct în legislatie, nu în Constitutie: modificarea legii organice – L nr. 586/2002 privind gratierea va permite introducerea interdictiei votate la referendum, inclusiv reglementarea conditiilor si limitelor acordării amnistiei.
Orice încercare ulterioară a unei majorităti parlamentare de a elimina interdictia din legea organica printr-o altă lege organică, va fi ea insăși neconstitutională pentru că va încalca voința românilor exprimată la referendum (a se vedea decizia CCR nr. 682/2012).

C. În fine, am propus conditia de integritate si pentru cei care candideaza la alegerile europarlamentare, nu avem nevoie de condamnați penal nici în Parlamentul European, dupa cum nu-i dorim nici in parlamentul national.”

Sursa: Facebook PNL IASI