1. Președintele Iohannis și România se bucură de aprecierea și încrederea administrației Trump și a SUA. Parteneriatul strategic româno-american rămâne solid, în ciuda încercărilor lui Liviu Dragnea de a face politică externă în interes personal (a se vedea episodul cu mutarea ambasadei la Ierusalim) și a derapajelor PSD-ALDE din ultimii ani privind statul de drept și justiția. Ce nu a reușit să obțină Dragnea cu mulți bani, publici, să se apropie de Donald Trump, a obținut Klaus Iohannis în două rânduri – invitație la Casa Albă, la interval de doi ani, 2017 și 2019.2. În plan extern, Klaus Iohannis a păstrat un echilibru între relația cu UE și SUA, în contextul tensiunilor transatlantice. El a reușit să cultive relații bune ale României cu ambele, plasând România alături de nucleul dur al UE, dar și ca cel mai fiabil aliat al americanilor în regiune, și insistând pe faptul că cele două roluri nu se exclud. Nu este puțin lucru că la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București, Președinția română a reușit să-i aducă împreună pe secretarul american al energiei, Ministrul de externe german și președintele Comisiei Europene, acționând ca un liant pentru această inițiativă regională extrem de importantă din punct de vedere al interconectărilor energetice și de transport.

Nu a fost o misiune ușoară, dat fiind că Liviu Dragnea a încercat în mod iresponsabil să pună cei doi piloni ai politicii externe a României – parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la UE – în antiteză, lucru cu atât mai periculos cu cât se întâmpla într-o perioadă de disensiuni majore între noua administraţie de la Washington şi ţările nucleului european, Franţa şi Germania.

3. România respinge ferm conducta ruso-germană Nord Stream 2 și orice proiecte care cresc dependența de gazul rusesc. Am mai spus că orice iniţiative care aduc resurse financiare importante Rusiei subminează eficienţa sancţiunilor economice impuse de Occident. Președinția română a Consiliului UE a reușit un lucru important prin directiva gazului. Pe 4 aprilie 2019, deputații europeni au aprobat extinderea normelor UE la conductele de gaze provenite din țări din afara Uniunii, inclusiv Nord Stream 2. Prin urmare, părțile acelor conducte de import care se află pe teritoriul statelor membre (inclusiv cele din apele teritoriale) vor trebui să îndeplinească cerințele care se aplică în prezent conductelor interne ale UE. Acestea se referă la separarea aprovizionării/producției de gaze de transport, permițând accesul altor operatori la capacitatea conductelor, precum și reglementarea transparentă a tarifelor de tranzit. Scutirile de la aceste reguli vor fi posibile doar cu aprobarea Comisiei Europene. Pe scurt, Nord Stream va trebui să se supună regulilor europene.

4. Despre Visa Waiver – nu s-a decis un termen pentru ridicarea vizelor, dar se lucrează la îndeplinirea criteriilor. Într-un răspuns la o interpelare mai veche către MAE pe acest subiect mi s-a comunicat că rata de refuz a cererilor de viză depuse de cetățenii români, care pentru anul fiscal 2016-2017 s-a situat la pragul de 11,76% (față de pragul de 3% stabilit de legislația americană), este principalul obstacol pentru accederea României în VWP. Rata de refuz ar fi determinată exclusiv de calitatea și corectitudinea aplicațiilor pentru viză, analizate și prelucrate de autoritățile americane. Vom primi însă ajutor pentru a îmbunătăți situația, iar premisele sunt favorabile.”

Sursa: https://www.facebook.com/pnlbucurestioficial/posts/1607833169352381?__tn__=K-R