Comisia Europeană a dat ieri publicității un document de recomandare venit dinspre Consiliul privind Programul național de reformă al României pentru 2019, în care sunt enumerate notele negative care persistă în sistemul de învățământ din România. „Face precizări punctuale și indică liniile de fractură ce sunt atât de vizibile în Educația din România”, spune deputatul PNL Marilen Pirtea.Sunt luate în considerare și enumerate unele dintre cele mai grave fracturi din sistemul nostru de învățământ, care se văd foarte bine de la Bruxelles, despre care doar guvernanții de astăzi își pot imagina că sunt invizibile”, declară Marilen Pirtea, deputat PNL de Timiş şi coordonator al Comisiei de Educație a PNL. Acesta adaugă că în document se face referire la următoarele categorii de deficiențe:

  1. insuficienţa adaptării sistemului educațional la nevoile copiilor care aparțin grupelor de risc;
  2. slaba adaptarea a sistemului educațional la nevoile pieței muncii;
  3. menținerea unei rate deosebit de mari a supraaglomerării școlilor (58% din școli sunt supraaglomerate și 10% aglomerate);
  4. menținerea unei rate mari a abandonului școlar timpuriu, mai ales prin slaba adresare a nevoilor copiilor vulnerabili social.

„Sunt concluzii ce privesc sistemul nostru de învățământ, care au mai fost formulate în trecut, însă raportul publicat ieri de Comisie face precizări punctuale și indică liniile de fractură ce sunt atât de vizibile în Educația din România”, menţionează deputatul liberal Marilen Pirtea.

Acesta mai spune că rămânerea cheltuielilor pentru Educație la același nivel, printre cele mai mici din UE, este una dintre cauzele profunde ale menținerii ratei mari de abandon școlar timpuriu, dar și pentru slabele rezultate în crearea de oportunități egale și prevenirea inegalității mai târziu în viață, pentru tinerii din România.

Dobândirea calificărilor digitale, adaugă Marilen Pirtea, întâmpină și ea probleme mari, iar această tendință se manifestă și din cauza incapacității profesorilor de a folosi o abordare centrată pe învățare. „De aici și până la accentuarea diferențelor dintre rural și urban, în cazul grupurilor de persoane vulnerabile, cum ar fi cei din comunitățile rome, care au acces limitat la educație incluzivă și de calitate, nu mai este decât un pas”, arată deputatul liberal.

Acesta mai spune că recomandările Comisiei Europene pot deveni un îndreptar bine sistematizat al priorităților sistemului de învățământ, cu condiția să existe o minimă voință politică în Guvernul de la București, pentru a avansa politici publice orientate de aceste priorități. Patru, adaugă Marilen Pirtea, şi anume:

  1. îmbunătățirea calității și incluzivității Educației, pentru copiii din grupuri dezavantajate;
  2. îmbunătățirea nivelului de calificare, inclusiv în domeniul digital, mai ales prin impunerea unui grad mai mare de relevanță a învățământul vocațional și a învățământul universitar pe piața muncii;
  3. creșterea în calitate a sistemului de ajutoare sociale, precum este și cel al salariului minim pe economie, care are nevoie de setarea unei grile de criterii obiective de acordare;
  4. îmbunătățirea accesului la sistemul de sănătate.

Marilen Pirtea opinează că este puțin probabil să urmeze reacții din partea decidenților executivi ai Guvernului PSD-ALDE, în sensul recunoașterii acestor priorități: „Vor căuta, ca de obicei, să găsească justificări.”

În schimb, mai spune el, „în calitate de responsabili ai Opoziției pentru domeniul educației, sunt convins că vom avea și concentrarea necesară dar și soluțiile practice pentru cât mai multe dintre prioritățile enumerate în raportul publicat ieri, iar o preluare a guvernării, prin trecerea unei moțiuni de cenzură, poate fi cea mai apropiată etapă politică prin care va fi instalat un nou Guvern, decis, de această dată, să impună aceste priorități pe agenda guvernamentală.