Ca stat semnatar al Convenţiei Europene pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, România dispune de dreptul de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului, depunând o Plângere contra Finlandei, sau de a compărea ca parte terţă interesată într-un eventual dosar acceptat pe rolul CEDO ca urmare a unei Plângeri depuse de doamna Camelia Smicală în interesul celor doi copii minori ai săi, cetăţeni români”.

În răspunsul comunicat de MAI se precizează că, din informaţiile puse la dispoziţie de către Direcţia Generală Paşapoarte, reiese faptul că numărul actualizat al cetăţenilor români ce deţin statutul de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate (CRDS) este de 794,221. Dintre aceştia, 519,742 deţineau paşapoarte valabile la data de 15.05.2019. În acelaşi timp, este semnalat faptul că numărul de cetăţeni majori cu statut CRDS este de 708,870, aşa cum a fost comunicat şi de Autoritatea Electorală Permanentă.Top 30 al ţărilor cu cetăţeni români cu CRDS:Republica Moldova – 263,280Germania – 109,888Italia – 70,756Statele Unite ale Americii – 62,496Canada – 45,879Spania – 45,857Israel – 42,487Ungaria – 28,514Austria – 21,729Franţa – 21,623Marea Britanie – 10,072Ucraina – 8,122Belgia – 7,991Elveţia – 6,838Grecia – 5,515Australia – 5,435Olanda – 3,865Suedia – 3,594Turcia – 2059Federaţia Rusă – 1,993Danemarca – 1,882Portugalia – 1,849Iordania – 1,771Irlanda – 1,735Serbia – 1,636Republica Cehă – 1,448Cipru – 1,306Norvegia – 1,301Noua Zeelandă – 1,051Luxemburg – 999.În restul ţărilor, numărul cetăţenilor români cu CRDS nu depăşeşte pragul de 1000.Constantin Codreanu: „Interpelarea mea a venit în contextul discuţiilor privind necesitatea operărilor unor modificări ale legislaţiei privind votul în Diaspora şi a anticipat, practic, prevederea potrivit căreia Ministerul Afacerilor Externe va avea obligaţia să transmită AEP lista cu informaţiile furnizate de autorităţile străine competente privind numărul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa sau alte forme de înregistrare în străinătate, defalcat pe state. Miza este una esenţială: stabilirea, în funcţie de numărul cetăţenilor români defalcat pe state, a numărului secţiilor de vot necesare pentru asigurarea exprimării dreptului fundamental de a vota şi pentru evitarea situaţiilor similare celei produse inclusiv la recentele alegeri europarlamentare.O a doua miză, la fel de importantă, este discuţia privind norma de reprezentare a cetăţenilor români din Diaspora, comunităţile istorice şi Republica Moldova în Parlamentul României. Este un subiect pe care l-am abordat în repetate rânduri – nu este normal ca circumscripţia electorală care include cel mai mic judeţ al României (Covasna, puţin peste 200.000) să aibă acelaşi număr de parlamentari ca cea mai mare circumscripţie electorală, Diaspora, cu peste 5.000.000 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate”.

Sursa: http://www.cdep.ro/relatii_publice/site2.text_presa?pid=18498&catg=100&timp=&asoc=